Frândza: 2 : 1
În mormânt la Argeș
:
 Poezii 2009-10-21 (4631 ascoasi tu miydani)
În munți
:
Poezii 2009-10-26 (6974 ascoasi tu miydani)
În muzeu
:
Poezii 2009-10-26 (4254 ascoasi tu miydani)
În pacea mută
:
Poezii 2009-10-21 (5108 ascoasi tu miydani)
Inima
:
Poezii 2005-06-08 (6423 ascoasi tu miydani)
Jianu
: Strãnepoatei C.B.
Poezii 2004-06-26 (5879 ascoasi tu miydani)
La mal
: Din umbra zidurilor, 1913
Poezii 2005-07-16 (9016 ascoasi tu miydani)
Lăcaș străbun
:
Poezii 2005-07-29 (5947 ascoasi tu miydani)
Lacrimi
: cântece fără țară
Poezii 2010-03-13 (7198 ascoasi tu miydani)
Lacul
:
Poezii 2005-05-08 (9964 ascoasi tu miydani)
Lupul
:
Poezii 2009-10-26 (12418 ascoasi tu miydani)
Mare aeternum
:
Poezii 2009-10-26 (7756 ascoasi tu miydani)
Moștenire
:
Poezii 2009-10-26 (5857 ascoasi tu miydani)
Nepotrivire
:
Poezii 2005-06-24 (5166 ascoasi tu miydani)
Noapte
:
Poezii 2009-10-13 (4158 ascoasi tu miydani)
Noi
:
Poezii 2002-12-06 (48664 ascoasi tu miydani)
O clipă
:
Poezii 2005-06-08 (16232 ascoasi tu miydani)
O lacrimă
:
Poezii 2002-10-24 (20767 ascoasi tu miydani)
O ramura intarziata
:
Poezii 2002-06-30 (14764 ascoasi tu miydani)
Oameni
: Luceafărul, Sibiu, 11 martie 1912
Poezii 2010-03-13 (4551 ascoasi tu miydani)
Oltul
:
Poezii 2006-04-05 (19681 ascoasi tu miydani)
Pace
:
Poezii 2009-10-30 (22821 ascoasi tu miydani)
Părăsit
:
Poezii 2009-10-30 (6995 ascoasi tu miydani)
Pe înserate
:
Poezii 2009-10-12 (4622 ascoasi tu miydani)
Plugarii
:
Poezii 2005-04-09 (32075 ascoasi tu miydani)
Poet
:
Poezii 2005-07-16 (4692 ascoasi tu miydani)
Poveste veche
:
Poezii 2010-12-04 (7138 ascoasi tu miydani)
Pribeag
:
Poezii 2009-10-30 (5332 ascoasi tu miydani)
Profetul
:
Poezii 2009-10-30 (4930 ascoasi tu miydani)
Răsună toaca...
:
Poezii 2009-10-11 (3957 ascoasi tu miydani)
Reîntors
:
Poezii 2009-10-12 (4344 ascoasi tu miydani)
Revedere
: Din umbra zidurilor, 1913
Poezii 2010-03-13 (6111 ascoasi tu miydani)
Rugăciune
:
Poezii 2003-05-28 (44342 ascoasi tu miydani)
Sângele
:
Poezii 2010-04-28 (3722 ascoasi tu miydani)
Sara
: poezii pentru copii
Poezii 2005-07-19 (28916 ascoasi tu miydani)
Singur
:
Poezii 2005-06-25 (9069 ascoasi tu miydani)
Solus ero
:
Poezii 2009-10-11 (4122 ascoasi tu miydani)
Străinul
:
Poezii 2003-05-29 (13364 ascoasi tu miydani)
Tăcerea ta...
: Luceafărul, Sibiu, 8 mai 1912
Poezii 2010-03-13 (4073 ascoasi tu miydani)
Toamna
: pentru copii
Poezii 2005-11-07 (324998 ascoasi tu miydani)
Trage-ti oblonul
:
Poezii 2002-11-15 (10610 ascoasi tu miydani)
Trandafiri
:
Poezii 2005-07-03 (11596 ascoasi tu miydani)
Trecutul
:
Poezii 2008-06-22 (11086 ascoasi tu miydani)
Frândza: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografii Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Texti Pripusi
